ANTENA MAGNETICA pentru 160 si 80m
(articol publicat in R&R nr.5/2001 pag.10-11)
Datorită faptului că majoritatea radioamatorilor locuiesc īn mediul urban unde lipsa spaţiului necesar pentru montarea unei antene filare cu lungime şi īnălţime faţă de sol corespunzătoare sunt probleme greu de īndeplinit, realizarea unei antene magnetice ar putea fi o soluţie acceptabilă. Probabil nu aş fi trimis aceste rānduri spre publicare, dacă mai mulţi radioamatori YO nu s-ar fi arătat interesaţi de această antenă şi nu m-ar fi convins că probabil este prima realizată la noi care să "suporte" 1Kw fără probleme chiar şi īn banda de 160m. Pe de altă parte, din motive lesne de īnţeles, este puţin probabil că mulţi radioamatori YO vor cumpăra antena magnetică de tip MASTER (1,75-7,3MHz; 4m diametru; 80kg; preţul pānă la trecerea la Euro era de 5080 DM), care, cu excepţia sistemului de acord automat, are aceleaşi performanţe cu ale antenei pe care o propun aici. Īnainte de a realiza această antenă pentru benzile joase, am experimentat alte antene ce rezonau pe benzile 10-14-18MHz şi respectiv 21-24-28MHz. Prima avea un diametru de 110cm īn timp ce a doua avea doar 90cm şi am lucrat cu ele agăţate de tavanul camerei staţiei īn aşa fel īncāt să pot īnvārti axul condensatorului variabil stānd pe scaun şi privind indicatorul RUS. (Atenţie,īn timpul lucrului pe cadru şi implicit pe condensator sunt tensiuni īnalte!) Condensatoarele variabile folosite aveau capacitatea maximă 110 şi respectiv 35pF cu distanţa īntre plăci de 3mm. Puterea maxima folosită nu a depăşit 100w dar am realizat legaturi experimental şi cu 1w inclusiv cu alte continente, desigur cu condiţia să aud corespondentul. Īn acel moment am considerat că merită să īncerc realizarea unei antene destinate lucrului īn benzile de jos, pentru care nu aveam antene corespunzătoare. Aveam 8BDXCC şi doream să obţin DXCC şi īn 160m . Antena descrisă aici este simplă īn concepţie şi dacă acest articol a convins pe cineva să se apuce de treabă, atunci primul lucru pe care īl recomand este acela de a citi articolul publicat de YO4UQ īn revista Radiocomunicaţii şi Radioamatorism nr.6/1997. Este probabil cel mai complet articol citit de mine pe această tema şi am răsfoit cāteva colecţii de reviste străine la care sunt abonat sau pe care le-am primit de la radioamatori străini, iar datele din articol s-au verificat īn practică. Acum, considerānd că acel articol a fost citit şi īnţeles, să trecem la descrierea pe scurt a antenei realizate de mine.
Pentru cadrul antenei am
folosit 4 ţevi din cupru de 4m lungime şi 22mm diametru,
din cele ce se folosesc la instalaţiile de īncălzire. Nu
īncercaţi să folosiţi ţeavă gata spiralată din colaci
fiindcă la diametrul de 4-5m nu o să-şi păstreze forma
rotundă din cauza greutăţii şi va trebui să cumpăraţi
alte ţevi, aşa cum a păţit cineva pe care-l ştiu
eu. Hi! Cadrul realizat de mine, are forma de octogon
neregulat īn sensul că din fiecare ţeavă am tăiat cāte o
bucată de 1,33m, obţinānd īn final 4 bucăţi de ţeavă
lungi de 2,67m şi alte 4 bucăţi de 1,33m, pe care le+am
aşezat īn curte pe o suprafaţă betonată, alternānd
cāte o bucata lungă şi una scurtă, unite cu 8 coturi (la
135 grade) din cupru cu diametru corespunzător care se
găsesc de asemenea la magazinele de
specialitate.Contactul īntre ţevi şi coturil-am realizat
prin lipire cu cositor de bună calitate şi la
temperatură corespunzătoare. După cositorire, am
protejat cadrul prin vopsire cu vopsea albă pe bază de
clor cauciuc. Recomand pentru cadru forma patrată ea
neinfluenţānd caracteristicile antenei. Important este
perimetrul şi nu forma cadrului antenei, iar avantajul
celor 4 coturi de 90grade de data asta faţă de cele 8
coturi īn varianta realizată de mine, este important,
privind rezistenţa de contact şi diminuarea
posibilităţii apariţiei unor īntreruperi la lipituri,
datorită intemperiilor. Condensatorul variabil de acord
folosit de mine este unul cu rotire continuă, iar
distanţa dintre plăci este de peste 10mm, deci destul de
mare pentru a nu se străpunge la tensiunile ridicate
care apar īn timpul lucrului ce pot ajunge la peste 30KV
daca puterea folosita depaseste 600 w. Capacitatea
maximă a acestui condensator este 520pF, iar cea
reziduală 66pF, valori care dau posibilitatea cadrului
de a se acorda lejer īn intervalul 1810-2000 KHz
īn poziţia aproape īnchis şi pe 3500-3800KHz īn poziţia
aproape deschis. (Cei care doresc să folosească antena
si pe 7MHz, vor folosi un condensator cu o capacitate
reziduală mai mică sau comutānd de la distanţă un
condensator īn serie cu variabilul descris anterior,
īnsă perimetrul acestui cadru este prea mare pentru
această frecvenţă, iar antena īşi pierde
caracteristicile de antenă magnetică). Pentru
intercalarea condensatorului variabil, se taie o bucată
de 10-12cm la jumătatea unei laturi de sus sau de
jos īn cazul că se doreşte fixarea cadrului īn poziţie
verticală. Această lungime reprezintă distanţa dintre
bornele condensatorului folosit de mine. Conexiunile se
fac folosind conductor de cupru cositorit de capetele
ţevii tăiate sau brăţări din bandă lată de cupru şi
strānse corespunzător." Dacă poziţia cadrului va fi
orizontală faţă de pămānt, antena va avea o radiaţie
omnidirecţională, iar īn cazul poziţionării verticale
directivitatea ei se va manifesta de-a lungul planului
spirei ce formează cadrul. Probabil, ideal ar fi ca
antena magnetică sa fie montată īn plan vertical şi să
poată fi rotită, dar acest lucru se poate realiza mai
uşor īn cazul antenelor de dimensiuni mai mici.
Īnălţimea la care se montează această antenă nu este
importantă. Aceasta se poate situa la 2-3m de sol sau pe
acoperişul casei." Ansamblul condensator variabil,
demultiplicatorul şi motorul se fixează pe o
placă din material electroizolant. Eu am
folosit o placă din textolit gros de 1cm şi de
dimensiuni 120x15cm. Motorul este de tipul celor
folosite la ştergătorul de parbriz de la camioane
adăugānd īncă o demultiplicare de la o maşină de
găurit manuală. Piesa care face legătura īntre
reductor şi axul condensatorului variabil este
executată din teflon.Dacă se foloseşte o putere de
pānă la 100w dimensiunile plăcii de textolit scad mult
funcţie de dimensiunile condensatorului variabil. Cel
folosit de mine are o lungime de aproximativ 70cm. Pe
latura patratului opusă condensatorului variabil
se află sistemul de cuplare al cablului de alimentare
la cadru. Eu am experimentat şi circuite de adaptare
de tip inductiv dar pānă la urmă am optat pentru unul
de tip gama. Nu am constatat diferenţe notabile,
raportul de unde staţionare fiind 1:1 dacă īn
apropiere şi pe direcţia de radiaţie a antenei nu s-a
aflat altă antenă care să rezoneze pe frecvenţa
cadrului.
Īn ceea ce priveşte acordul antenei, acesta poate fi urmărit prin multe metode, fiecare folosind ce are la dispoziţie. Cel mai simplu mod este de a folosi SWR-metru de la transceiver sau cel de la cuplorul de antenă (fără a folosi cuplorul pentru această antenă). Raportul de unde stationare optim in orice porţiune a celor două benzi se obţine comandānd īnchiderea sau deschiderea condensatorului variabil.
Antena magnetică prezintă o lărgime de bandă redusă (aprox. 5 KHz īn 160m şi 15KHz īn 80m, astfel că un acord brut se poate face chiar īn regim de recepţie urmărind o indicaţie maximă a S-metrului. De aici rezultă că de cāte ori schimbăm frecvenţa, chiar īn cadrul aceleiaşi benzi, trebuie refăcut acordul , altfel vom avea un randament slab atāt la recepţie cāt şi la emisie.
Dacă trecem peste discomfortul acestor acorduri repetate, putem constata că lărgimea de bandă redusă, are un efect avantajos de filtru, efect ce se face simţit īn special īn concursuri sau cānd pe o frecvenţă apropiată transmite o statie puternică.
Chiar la puteri de peste 400w, nu apar probleme TVI sau BCI.
In īncheiere, ţinānd cont că alegerea antenei magnetice reprezintă dupa părerea mea o soluţie de compromis datorat lipsei de spaţiu pentru instalarea unei antene filare bine dimensionate şi degajate aşteptările nu mi-au fost īnşelate. După doi ani de folosire am reuşit sa obţin DXCC şi īn 160m. Dacă este puţin sau mult apreciaţi singuri. Acum am demontat-o şi folosesc o antenă "Inverted L" de care sunt mulţumit. Nu necesită acorduri repetate şi īn concursuri contează acest lucru.
In Fig.1 e reprezentat schematic cadrul antenei, iar īn Fig.2 adaptarea gama.
Pentru eventuale informaţii suplimentare mă puteţi contacta la tel. 0726415552 sau E-mail: nelu@yo2rr.ro
Īn ceea ce priveşte acordul antenei, acesta poate fi urmărit prin multe metode, fiecare folosind ce are la dispoziţie. Cel mai simplu mod este de a folosi SWR-metru de la transceiver sau cel de la cuplorul de antenă (fără a folosi cuplorul pentru această antenă). Raportul de unde stationare optim in orice porţiune a celor două benzi se obţine comandānd īnchiderea sau deschiderea condensatorului variabil.
Antena magnetică prezintă o lărgime de bandă redusă (aprox. 5 KHz īn 160m şi 15KHz īn 80m, astfel că un acord brut se poate face chiar īn regim de recepţie urmărind o indicaţie maximă a S-metrului. De aici rezultă că de cāte ori schimbăm frecvenţa, chiar īn cadrul aceleiaşi benzi, trebuie refăcut acordul , altfel vom avea un randament slab atāt la recepţie cāt şi la emisie.
Dacă trecem peste discomfortul acestor acorduri repetate, putem constata că lărgimea de bandă redusă, are un efect avantajos de filtru, efect ce se face simţit īn special īn concursuri sau cānd pe o frecvenţă apropiată transmite o statie puternică.
Chiar la puteri de peste 400w, nu apar probleme TVI sau BCI.
In īncheiere, ţinānd cont că alegerea antenei magnetice reprezintă dupa părerea mea o soluţie de compromis datorat lipsei de spaţiu pentru instalarea unei antene filare bine dimensionate şi degajate aşteptările nu mi-au fost īnşelate. După doi ani de folosire am reuşit sa obţin DXCC şi īn 160m. Dacă este puţin sau mult apreciaţi singuri. Acum am demontat-o şi folosesc o antenă "Inverted L" de care sunt mulţumit. Nu necesită acorduri repetate şi īn concursuri contează acest lucru.
In Fig.1 e reprezentat schematic cadrul antenei, iar īn Fig.2 adaptarea gama.
Pentru eventuale informaţii suplimentare mă puteţi contacta la tel. 0726415552 sau E-mail: nelu@yo2rr.ro